Mesaje
Proiect sustinut de Transfer Rapid
161
Evaluări
0

Stevia dulce (Stevia rebaudiana Bertoni), un indulcitor natural ce poate fi cultivat cu succes in Romania

Autor: dr. ing. Costel Vinatoru


 

Familia: Asteraceae
Denumire științifică: Stevia rebaudiana Bertoni
Denumire populară: Stevia dulce, Iarba dulce de Paraguay

 

Origine si raspandire

Planta este utilizata inca de acum 1500 de ani, de catre guarani (trib sud-american a carui activitate principala era agricultura) in Paraguay, locul de origine al steviei dulci. Guaranii utilizau aceasta planta pentru a indulci diferite ceaiuri, in special ceaiul denumit maté (obtinut din Ilex paraguariensis, cultivat prima data de iezuiti, si care a ramas inca extrem de popular in tarile sud–americane); ei foloseau frunzele acesteia, fie uscate si puse in ceai pentru indulcire, fie crude le mestecau pentru a se delecta cu gustul dulce al acestora.

In anul 1887, cercetatorul dr. Moises Santiago Bertoni, in calitate de director al Colegiului Agricol din Asuncion, a fost primul care a descris proprietatile biologice ale steviei dulci. Mai tarziu, in anul 1900, Ovidio Rebaudi a fost chimistul care a izolat ingredientele active, glicozidele, responsabile cu capacitatea de indulcire a extractelor din frunzele de stevia. Caracterizarea diferitelor glicozide din stevia a fost terminata in anul 1931. In anul 1970, cercetatorii japonezi au dezvoltat primul indulcitor comercial pe baza de stevia, a carui utilizare a devenit extrem de populara. De altfel, incepand cu secolul 21, aceasta planta a capatat notorietate in intreaga lume, in principal in Europa. Dupa mai multe studii, utilizarea sa a fost interzisa intrucat se considera ca ar avea proprietati cancerigene, interdictie ce a aparut odata cu popularizarea indulcitorului de sinteza - aspartam. In anul 2008, FDA (SUA) a aprobat utilizarea anumitor glicozide din aceasta urmand ca in anul 2011 si Uniunea Europeana sa permita utilizarea indulcitorilor pe baza de stevia.

Prima cultivare pe scara larga a fost raportata in Paraguay, in anul 1964. De atunci a fost introdusa in cultura in numeroase tari, precum Brazilia, Korea, Mexic, SUA, Indonezia, Tanzania, Bangladesh, si Canada (in anul 1990). In prezent, cea mai mare productie se realizeaza in China, iar piata principala de desfacere este Japonia. In Kenya, cultivarea in scop comercial a inceput in anul 2008, iar introducerea acesteia ca indulcitor in magazinele de profil au condus la declinul industriei de obtinere a zaharului. In Catalogul Plantelor de Cultura Europeana, cat si Nationala, nu este inregistrata nicio creatie biologica la acesta specie. In Romania, un accent deosebit s-a pus pe aceasta specie dupa anul 1990, fiind cultivata sporadic pe suprafete mici, de cultivatorii ce practicau horticultura de hobby. In Romania, in perioada anilor 1980 a fost luata in studiu aceasta specie, pe langa alte plante cu proprietati de indulcitor, cum ar fi topinamburul, sorgul dulce, irisul dulce, etc. Aceste cercetari au fost initiate de Comitetul Central de Partid de atunci, stiindu-se ca presedintele tarii, Nicolae Ceausescu suferea de diabet si astfel, s-a impus o tematica de cercetare la nivel national cu scopul identificarii de indulcitori naturali alternativi ai zaharului, ce puteau fi consumati de diabetici. Cercetarile s-au finalizat cu identificarea unor varietati de topinambur din care se puteau extrage indulcitori naturali cu tehnologia aferenta si totodata obtinandu-se si produse de panificatie (fursecuri, biscuiti, cozonac) indulcite cu topinambur, destinate cu precadere diabeticilor. La vremea aceea, nu s-au obtinut rezultate deosebite in ceea ce priveste cultura de stevia in Romania.

Dupa anul 1996, cercetarile au fost reluate la SCDL Buzau iar la scurt timp abandonate din motiv ca varietatile utilizate atunci in cercetare erau sensibile la temperaturi scazute, nu rezistau peste iarna si totodata aveau nivel scazut de productie. Incepand cu anul 2010, au fost reluate cercetarile in cadrul Laboratorului de Genetica, Ameliorare si Conservare a Biodiversitatii, utilizand o paleta mai larga de varietati iar dintre acestea au fost identificate doua varietati cu capacitate sporita de adaptabilitate la conditiile pedoclimatice ale tarii noastre pe care se continua cercetarile si in prezent. La nivel de tara, au fost infiintate loturi experimentale in zone diferite din punct de vedere climatic pentru a se determina cu exactitate zonarea culturii.

 

                           

                        Cele doua varietati ameliorate la SCDL Buzau, prima varietate cu frunze mici, serate,

                           iar cea de-a doua varietate cu frunze mari, ovat lanceolate si usor pubescente

 

Proprietati alimentare

Frunzele au un gust placut, dulce care persista cateva ore, iar puterea de indulcire a acesteia poate ajunge pana la 300 de ori mai mare comparativ cu cea a zaharului, insa este influentata de caracteristicile soiului cultivat, zona de cultura si tehnologia aplicata. Frunzele pot fi utilizate la indulcirea diverselor sosuri, bauturi, ceai, cafea, bauturi racoritoare, cocktailuri si alte preparate asemanatoare. Totodata, se pot adauga in salate realizate fie din legume, fie din fructe. Nu in ultimul rand se pot consuma ca atare, mestecate, fiind foarte mult apreciate de catre persoanele care au interdictie in consumul produselor dulci si al zaharului, consumul fruzelor de stevia fiind o alternativa sanatoasa si rapida in potolirea asa numitei‚ ‚pofta de dulce’.

 

Proprietati medicinale

Potrivit cercetarilor realizate de catre OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), stevia regleaza presiunea arteriala, previne aparitia cariilor, stimuleaza pancreasul in producerea de insulina, functioneaza ca un agent bactericid, are proprietati antiseptice, anti-inflamatorii, hipotensive, diuretice, cardiotonice. Rezultatele au fost foarte bune in utilizarea sa impotriva dermatitelor, eczemelor, ridurilor, inrosirii tenului, iritatiilor. Steviolul (compusul central), regleaza nivelul glucozei din sange prin stimularea producerii de insulina, dar si stimularea capacitatii de utilizare a acesteia. S-a constatat ca pentru persoanele care prezinta diabet si obezitate este indicat consumul de stevie dulce. Frunzele de stevie dulce sunt sursa principala de producere al glicozidului steviol care hraneste pancreasul si il ajuta astfel sa isi recapete functia normala de producere a insulinei. Totodata, stevia contine o mare cantitate de fenoli si flavonoizi ceea ce conduce catre capacitatea sa antioxidanta specifica. Desi poate fi de 300 de ori mai dulce decat zaharul, stevia contine zero calorii. Cele doua glicozide importante continute de aceasta planta sunt steviozida si rebaudiozida, compusi responsabili cu gustul dulce al steviei dulci. Pe langa acestea, mai gasim cumarine, acizi cinamici, triterpene, steroli.

 

Alte utilizari

Produsele care raman dupa procesarea frunzelor de stevie dulce (tulpina, frunzele neconforme) sunt adesea utilizate in producerea si obtinerea de fertilizanti sau adaugate ca aditivi alimentari in hrana animalelor.

 

Particularitati biologice

Stevia este o planta erbacee, perena (in zonele mai reci se cultiva ca planta anuala, fiind sensibila la inghet), a carei tulpina lemnoasa de culoare verde poate atinge 100 cm inaltime capatand aspect de semi-arbust, cu un sistem radicular viguros care emite tulpini fragile ce produc frunze mici eliptice. Frunzele sunt sesile, de 3-4 cm lungime, lanceolate sau spatulate, lamina are forma acuta catre varf si cuneata la baza, cu marginile serate. Partea superioara a frunzei este pubescenta. Florile sunt mici, albe grupate cate 2-6 florete. Fructul este o achena si contine cate o samanta.

                          

 

                           

 

                       Detaliu seminte, rasad inainte de plantare, detaliu frunza, aspect planta in camp

 

Tehnologia de cultura

Aceasta planta prefera solurile putin acide, pH-ul optim al solului fiind de 6.1-6.5. Cresterea vegetativa este redusa cand temperaturile coboara sub 20ºC. In general, poate creste pe diferite tipuri de sol, insa prefera terenurile bine drenate si bogate in materie organica pentru o buna dezvoltare vegetativa. Este o planta iubitoare de apa, motiv pentru care se recomanda irigarea culturii la 3-5 zile pe timp de seceta, si chiar mulcirea culturii pentru rezultate optime si conservarea mai buna a apei in sol. Infiintarea culturii se recomanda a se face prin rasaduri, deoarece semintele au dimensiuni mici, neuniforme si prezinta atat o capacitate nativa de germinare redusa, cat si o durata scurta de pastrare a capacitatii germinative, de regula 3 luni.

 

Cultura suporta mai multe variante de infiintare, in randuri echidistante, la 70 cm intre randuri si la 30 cm intre plante/rand sau in benzi, la 30-40 cm intre randuri si 50-70 cm intre benzi. De precizat ca Stevia poate fi cultivata chiar si in ghivece, in jardinière pe terase, balcoane, cu conditia sa se asigure necesarul de lumina si apa, fiind pretentioasa la seceta. In conditii de stres hidric, creste concentratia de glicozide cu rol de indulcitor in detrimentul productiei.

 

                     

                                                       Schema orientativa de infiintare a culturii

Recoltarea lastarilor tineri se poate incepe la aproximativ 3 luni de la plantare, influentata foarte mult de soiul utilizat si zona de cultura, atunci cand plantele au atins inaltimea de 50-70 cm, si se pregatesc de inflorire. Astfel se obtine maximul de steviol. Recoltatul se poate face mecanizat la o distanta nu mai mica de 10 cm de sol pentru a ajuta la regenerarea tufei.

 

                

                              Schema orientativa de infiintare a culturii in randuri echidistante

Fiind o planta perena, tulpinile care raman pe teren, vor asigura productia anului urmator. Recoltarea se recomanda a se face nu pe timp de arsita, si imediat dupa recoltare, cultura va trebui aprovizionata cu apa pentru a preveni deprecierea culturii.

Dupa recoltare se recomanda inceperea imediata a procesului de uscare pentru a pastra uleiurile esentiale de interes, si mai ales glicozidele. Astfel, in functie de tehnologia disponibila si de cantitatea de material vegetal recoltat, uscarea se poate realiza mecanic, cu ajutorul echipamentelor necesare acestei operatiuni. Totodata o uscare eficienta se realizeaza prin distribuirea materiei vegetale pe suporturi de plasa pentru a asigura o buna circulatie a aerului sau se poate usca asemeni sunatoarei, prin realizarea de buchete din plantele recoltate si agatarea acestora in spatii bine ventilate.

Din grupa daunatorilor care ar putea afecta stevia dulce, fac parte cicadele si musculita alba. In general, specia este rezistenta la atacul agentilor patogeni, motiv pentru care poate fi cultivata cu succes si in sistem ecologic. Cercetarile intreprinse pana in prezent la SCDL Buzau demonstreaza ca genotipurile obtinute in cadrul lucrarilor de ameliorare pot fi cultivate cu succes in spatii protejate, incalzite sau reci, iar in camp, in zonele mai calde, usor protejate peste iarna cu folii, miniarcade, acoperirea plantelor cu resturi vegetale (paie).

Pentru mai multe detalii, contactati OIPA AICI

Nu s-au găsit date ...

Devino membru OIPA

Sprijin

Sprijin intens pentru proiectele derulate prin PNDR si punctaj in vederea selectiei.

Contact si informare

Contact permanent cu tot ce este nou in domeniu prin promovari, participari la evenimente si consultanta.

Promovare

Promovare produse proaspete si conservate prin proiecte de promovare derulate in tari comunitare si tari terte.

Acces

Acces la tehnologii moderne.

Mai multe detalii